Această lege a continuat să fie prioritară și în sesiunea legislativă de toamnă. Începând cu luna septembrie, când președinția comisiei a fost atribuită lui Marius Budăi, s-au organizat mai multe ședințe pe Codul urbanismului. Deputații PSD și PNL au continuat să promoveze amendamentele extrem de nocive, care să reducă spațiul verde și să îi avantajeze pe dezvoltatorii imobiliari, totul în detrimentul sănătății publice. Ce vor parlamentarii PSD – PNL este ca România să se transforme în Turcia 2 când vine vorba de  construcția de clădiri. 

Câteva dintre modificările pe  care le propun ei:

– spațiile verzi vor fi pierdute foarte ușor

– construcțiile ilegale, pot intra în legalitate, fără nicio sancțiune

– se lasă posibilitatea supraetajării fără autorizație de construire

Dezamăgirea pe care am simțit-o când am constatat că oamenilor acestora pur și simplu nu le pasă de viața cetățenilor și că se vând atât de ușor dezvoltatorilor imobiliar ne-a făcut, pe mine și pe colegii din Sectorul 2 București, să ne gândim la o campanie cu care să putem ieși în public. Pornind de la această realitate, dar și de la nevoile primarului Radu Mihaiu de susținere pentru spațiul verde în consiliul local și general, am lansat campania Recuperăm Spațiul Verde,  în care am mers în stradă să discutăm cu locuitorii despre necesitatea acestuia. 

Din păcate, nu am reușit să facem mare lucru în comisie pentru că discuțiile s-au blocat, legea și amendamentele toxice sunt ținute la sertar pentru ca într-un moment în care societatea civilă și presa e neatentă să fie adoptate pe repede-nainte. Cunoaștem foarte bine modelul. 

Amendamente la Legea bugetului de stat pe anul 2024

1. Constituirea unei baze de date electronice a consolidării seismice care să fie integrată în Registrul național al clădirilor:

Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic a clădirilor prevede pașii prin care o clădire este expertizată în vederea consolidării seismice: evaluarea vizuală rapidă, expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică ca urmare a evaluării vizuale rapide și proiectarea lucrărilor de intervenții. 

Potrivit Regulamentului din 20 septembrie 2023 privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, MDLPA colecționează aceste date în baze de date proprii, precum Registrul național digital al clădirilor. 

Acest Registru național digital nu există în prezent, însă este prevăzută crearea sa în cadrul PNRR. Registrul este un sistem informatic privind fondul construit național existent, complementar cu Geoportalul INSPIRE, layerul cu privire la clădiri. Registrul va fi georeferențiat, corelat și interoperabil cu bazele de date urbane de la nivel local și cu alte sisteme și registre naționale. În prima fază-pilot, registrul va include o secțiune cu informații privind toate clădirile renovate în cadrul PNRR.

1. constituirea unei baze de date electronice a auditului energetic a clădirilor care să fie integrată în Registrul național al clădirilor:

Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor prevede, la art. 31, că certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic și ale rapoartelor de inspecție a sistemelor tehnice ale clădirii se transmit către MDLPA în format electronic, în scopul constituirii unor baze de date specifice. Însă, în prezent, aceste date nu fac obiectul unei baze de date care să poată fi accesată sau consultată de cetățeni.

Propunem, în acest sens,  constituirea unei baze de date electronice a auditului energetic a clădirilor, care să fie ulterior integrată în Registrul național al clădirilor, care are termen de implementare la sfârșitul anului 2024 prin fondurile prevăzute în PNRR.

1. consolidarea seismică a clădirilor publice unități de învățământ: 

Potrivit informațiilor de pe site-ul MDLPA, „În vederea prioritizării investițiilor de consolidare seismică, sunt accelerate și activitățile de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, pentru a obține o imagine de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor. Astfel, spitalele, școlile, grădinițele, liceele, creșele și toate clădirile care sunt instituții de învățământ vor fi evaluate vizual urgent. Această procedură trebuie începută până cel târziu la 1 ianuarie 2024 și finalizată până cel târziu pe 1 iunie, anul viitor.”

Pentru a demara procedurile de reabilitare a tuturor clădirilor identificate cu RsI sau RsII cu destinație de școli, este necesară suplimentarea sumei de 100.000 mii lei credite bugetare, întrucât aceasta, chiar și împreună cu alte fonduri europene, nu este suficientă pentru bugetarea acestor lucrări.

1. Înființarea Programului național de co-finanțare cu credite garantate de stat și dobândă subvenționată pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat

România este o ţară expusă la cutremure puternice, care provin, în principal, din sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea şi din alte surse seismice de suprafaţă, deseori cu manifestări care au produs pagube semnificative în zonele construite şi au declanşat fenomene induse de cutremure, cum ar fi lichefierea, alunecările de teren care au atras modificarea structurii terestre, atrăgând astfel încadrarea lor în categoria cutremurelor distructive, ce au generat pierderi semnificative în trecut, importante pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. 

Mai mult decât atât, ca urmare a activităţii seismice din zona Olteniei, au fost identificate un număr semnificativ de clădiri avariate, pentru care a fost dispusă măsura închiderii. 

Consecinţa negativă a neadoptării în regim de urgenţă a unui buget realmente suficient pentru consolidarea seismică reprezintă menţinerea stării de fapt a infrastructurii în condiţiile creşterii riscului şi a pericolului producerii unor noi cutremure, la nivel naţional, cu impact asupra siguranţei vieţii, a sănătăţii întregii comunităţi.