Împreună cu colegii mei din Comisia de administrație publică din Camera Deputaților, am continuat lucru în grupul de lucru pe legea asociațiilor de proprietari. Această lege – legea 196/2018 este una extrem de stufoasă și ușor disfuncțională, motiv pentru care în Parlament aveam deja 5 proiecte de modificare a ei. Cele mai importante aspecte care trebuie modificate țin de digitalizare și trimiterea de documente către proprietari în format electronic, pentru că la momentul actual totul se face pe hârtie.
Săptămânal am avut întâlniri de lucru în care s-au dezbătut toate propunerile venite pe fiecare articol în parte. Rezultatele de până acum sunt încurajatoare. S-au agreat în grupul de lucru câteva aspecte importante:
Aceste modificări pe Legea 196/2018 sunt extrem de importante pentru România, unde avem în prezent peste 80.000 de asociații de proprietari.
România trebuie să iasă din această încremenire în trecut. Am aderat la UE în 2007. De atunci și până astăzi, România nu a întreprins nicio reformă administrativă de amploare, deși este foarte necesară. Statul român pierde bani inutil pentru a ține în viață administrații locale consumatoare de resurse, dar, în realitate, neproductive, ineficiente, incoerente, fără impact substanțial în viața oamenilor din comunitățile lor.
Puteți citi mai multe despre nevoia de reformă administrativ-teritorială din articolele pe care le-am scris:
A doua propunere legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și propune ca acestea să poată opta, la cerere, să primească o legitimație pe suport electronic – ce va funcționa precum cardurile cu vouchere/tichete de masă.
Este un proiect simplu, practic, însă cu un impact major, căci posesorii legitimațiilor electronice vor fi scutiți să se mai deplaseze fizic la sediile DGASPC-urilor sau la alte instituții publice pentru a face cereri de decont pentru prestațiile la care au dreptul potrivit legii. Cei care nu doresc o astfel de legitimație, pot opta în continuare pentru cele clasice, pe suport de hârtie.
Astfel, pentru orice abonament de metrou sau autobuz, bilet de teatru, călătorie cu trenul sau decontarea carburantului, beneficiarul va putea folosi acest card, iar sumele aferente fiecărei prestații sociale vor fi reținute la sursă, în limita impusă de lege.
La baza acestui card va exista și o aplicație, pe care beneficiarii o pot instala pentru a putea vedea statusul acestor facilități, în timp real. Astfel, ei vor putea ști de câte călătorii cu trenul mai pot beneficia sau când a fost atinsă limita maximă a sumelor decontate pentru plata carburantului.
Cercetașii României au venit la Parlament, invitați de colega mea, Denisa Neagu. Minunată inițiativă pentru o Joia Mare „altfel”. Cum nu sunt la prima mea experiență în tururi ghidate cu elevi în Parlament, efectiv n-am putut sta deoparte și m-am alăturat. Mi-a făcut multa plăcere să-mi petrec timpul cu ei, să le transmit informații utile și să le prezint Palatul Parlamentului.
După fiecare tur ghidat ajung la aceeași concluzie: cultura democratică, liberală și europeană se construiește de la vârste fragede.
Anul acesta am participat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Printre cele mai importante dezbateri s-au regăsit:
– consecințele umanitare ale migrației interne și externe din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;
– protecția și îngrijirea alternativă pentru copiii neacompaniați migranți sau copiii refugiați;
– justiție și securitate pentru femei în timp de pace.
Am discutat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) despre modalitatea de implementare digitală a unor propuneri la care am lucrat și anume – accesibilizarea nevăzătorilor la servicii publice și private.
Cum am găsit deschidere la directorul general Ionel Sorin Bălan și la directorul general adjunct Mădălin-Virgil MIHAI, am extins dialogul si pe alte teme despre digitalizarea mai multor propuneri legislative:
Am fost membru al Consiliului de Comunicare și Transparență al Recensământului populației și locuințelor. Datorită numărului crescut de chestionare completate în ultima săptămână dedicată autorecenzării, am lansat un apel către Comisia Centrală prin care am cerut ca perioada de autorecenzare să se prelungească.
M-am bucurat că s-a ținut cont de apelul lansat de mine public, când rata de autorecenzare online era pe un trend ascendent și că perioada de autorecenzare a fost prelungită pâna pe 27 mai. Românii își doresc o digitalizare a serviciilor publice.
M-am întâlnit cu Mihai Tomescu – președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și am purtat o discuție despre cea de-a doua propunere legislativă pe care am scris-o, ce vizează persoanele cu dizabilități.
Cardul persoanelor cu dizabilități va putea permite cumularea tuturor prestațiilor sociale din Legea 448/2006, iar implementarea lui reprezintă cea mai buna soluție pentru debirocratizarea întregului proces prin care aceștia își primesc drepturile.
Cu acest prilej, l-am felicitat pe domnul Tomescu pentru numirea în funcție. Dialogul nostru a fost unul constructiv, am discutat împreună despre potențiale soluții pentru a îmbunătăți viețile persoanelor cu dizabilități.
În România trăiesc aproximativ 800.000 de persoane cu dizabilități, care de multe ori sunt ignorate de autorități. Integrarea lor în societate ar trebui să reprezinte o prioritate a statului român, iar eu ca deputat îmi doresc să contribui la îmbunătățirea calității vieții acestora.
În această sesiune parlamentară am avut peste 16 audiențe cu cetățenii și am fost prezent în peste 23 de zile în cabinetul parlamentar.
Rezumatul discuțiilor:
Valabil fără semnătură și stampilă, conform art 319, alin. (29), din Legea nr. 227/2015 privind Cod Fiscal