În contextul în care zeci de mii de tineri pleacă anual din România să lucreze în străinătate,am depus o inițiativă legislativă care prevede zero taxe și impozite pentru primul contract de muncă la nivelul salariului minim, pentru o perioadă de doi ani.
Astfel, elevii și studenții care lucrează part-time, dar și absolvenții care se angajează pentru prima dată ar putea beneficia de facilități fiscale pentru primele 24 luni de activitate profesională. Potrivit inițiativei USR, reducerea de taxe și impozit se aplică la veniturile până la nivelul salariului minim, respectiv 3700 de lei brut.
„Vrem să oprim exodul tinerilor din motive economice, vrem să scădem șomajul din rândul tinerilor și automat să creștem rata de ocupare. Și de asemenea vrem să scoatem la lumină sute de mii de contracte la negru. Dacă luăm în considerare efectele pozitive ale acestor prevederi, impactul bugetar nu este negativ, adică statul câștigă, alături de sute de mii de tineri anual”.
Inițiativa va contribui la reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor, care a atins nivelul cel mai ridicat de 20,5%. Mai grav, peste 18.000 de tineri pleacă anual din România, într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Mai mult de jumătate dintre aceștia pleacă din motive economice. Inițiativa poate avea un impact major și pentru a scoate la suprafața contractele la negru. România are peste 1,2 milioane de salariați la negru, iar majoritatea sunt tineri și foarte tineri.
USR a mai depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede eliminarea treptată a taxelor pe salariul minim pentru toți angajații din România. Inițiativa depusă în data de 15.09.2022 este ținută la sertar. Au trecut aproape doi ani și comisiile de muncă și buget nu au dat raport, USR a cerut dezbaterea proiectului de mai multe ori în plen, dar PSD și PNL au refuzat.
Proiectul are în vedere stimularea creșterii sectorului turism (în principal a sectorului din industria hotelieră), a serviciilor alimentare, dar și creșterea confortului celor ce merg în vacanță (ca rezultat al descongestionării traficului din zonele turistice cu potențial și grad de vizitare ridicat).
Acest sistem se folosește cu succes de zeci de ani în Europa. Până și Bulgaria ne-a luat-o înainte.
Nu se modifică structura anului, vacanța intersemestrială rămâne de o săptămână doar că este acordată defalcat, consecutiv pe macroregiuni.
70.000 de români mor anual pentru că nu li se aplică la timp manevrele necesare de prim ajutor. Este un număr extrem de ridicat ce se reflectă și în poziția pe care o ocupă România la acest capitol: suntem pe ultimul loc în Europa la capitolul cunoștințe legate de prim ajutor. Pentru a ieși din acest impas, am propus 2 proiecte legislative axate pe educație, pe familiarizarea cu noțiunile de bază și pe dezvoltarea abilităților practice în executarea manevrelor.
Proiectul vizează profesorii și elevii din ciclurile primare, gimnaziale și liceale prin includerea de cursuri de prim-ajutor. Elevii câștigă noțiuni de educație medicală și de prim ajutor, învață teoretic și practic tehnici de manevre specifice primului ajutor de bază, învață cum să prevină accidentele casnice, şcolare, rutiere, dar și ce atitudine trebuie să adopte pentru gestionarea eficientă a unei situații de urgență până la sosirea echipajelor medicale de urgență.
Pentru a acoperi o categorie largă de populație, am propus și un al doilea proiect legislativ, axat pe salariații cu contract de muncă din mediul public și privat. Un stimulent pentru aceștia este ca angajatorul să le asigure o zi liberă plătită pentru a putea participa la cursuri, în schimbul dovezii de înscriere și participare la curs. Angajatorilor, la rândul lor, le vor fi rambursate de către stat costurile zilei de muncă pierdute. Dintr-un asemenea mecanism toată lumea câștigă – atât statul, cât și angajatorii și angajații. Statul câștigă cetățeni instruiți să acorde primul ajutor și să salveze vieți omenești în cazul unor accidente.
Ambele proiecte centrate pe educația de prim ajutor sunt „un câștig pe viață”, util în multe împrejurări și situații de risc. Cunoștințele dobândite sunt vitale – aplicate la timp și corect pot salva vieți.
Trăim în epoca digitală, însă nu toți. Mulți români și chiar instituții publice nu aparțin acestei epoci. România este pe ultimul loc la capitolul abilități digitale (31%), urmată de Bulgaria (28%). În ultima statistică publicată de Eurostat: 1 din 4 români nu a folosit niciodată internetul acasă sau nu are acces deloc la internet. Vorbim de reforma rapidă a învățământului, însă contextul actual mă face să spun că o reformă a educației trebuie să includă (de urgență) proiecte de creștere a abilităților digitale și informatice.
Propunerea concretă este să ducem alfabetizarea digitală și tehnologia informației încă din ciclul primar, materie predată de oameni bine pregătiți și în spații bine echipate.
În implementarea acestui proiect, întâmpinam 4 mari dificultăți:
Curriculum-ul TIC actual trebuie extins, actualizat și cât mai flexibil posibil. Școlile și profesorii pot să decidă pentru un procent de 25-50% ce cursuri urmează în concordanță cu timpurile actuale.
Pregătirea profesorilor de informatică actuali și noi cu ajutorul specialiștilor din domeniu.
Dotarea tuturor laboratoarelor școlilor cu tehnologie adaptată vremurilor actuale, astfel încât procesul de instalare și actualizare a programelor informatice să nu consume multe resurse financiare și umane.
Procesul de predare a orelor de informatică, cât mai interactiv și atractiv, participarea profesioniștilor la orele de curs, cursuri video autodidactice, etc.
Acest proiect legislativ propune ca nivelul ultimelor 3 studii absolvite să fie trecut în Revisal, spre exemplu: liceale + facultate + masterat. Prin acest proiect va fi mult mai ușor să avem statistici despre piața muncii. Cât la sută din absolvenții unei specializări ajung să lucreze în domeniu? Ce tipuri de studii nu se reflectă în locurile de muncă disponibile pe piața muncii? Va putea fi o unealtă bună atât pentru universități și facultăți în sine, prin care vor putea evalua dacă specializările pe care le oferă se convertesc ușor în locuri de muncă obținute prin intermediul diplomelor de studii, sau dacă e nevoie să se reinventeze pentru a ține pasul cu tendințele din piața muncii.
Însă, mai mult de atât, este o modificare legislativă care este solicitat în special de mediul de afaceri. Antreprenorii își doresc ca această bază de date numită Revisal să conțină informațiile despre nivelul studiilor absolvite de angajați pentru că ajută la debirocratizare (informații rapide în Revisal versus cerut diplome de studii), dar și pentru că pune presiune pe autoritățile publice să încurajeze apariția de studii în domenii necesare pe piața muncii.
Înainte, testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație se putea susține doar acolo unde a fost ridicat permisul sau acolo unde a fost obținut.
Întrucât testul este unul cu subiecte unice la nivel național, am propus ca el să poată să fie susținut oriunde în țară. Deși proiectul meu a fost respins în Parlament, Guvernul a propus o prevedere identică la nivel de executiv, iar aceea a primit un vot favorabil în Parlament.
Am cerut informații de la autoritățile române despre creșele din România: câte sunt, câte grupe au, câți educatori puericultori, câți copii urmează programul lor. Aceste informații nu sunt agregate la nivel național. După un efort considerabil, după sute de emailuluri și de telefoane, am centralizat toate datele din țară și am scris un Raport, în care prezint succint situația națională la nivelul creșelor din România. Avem 370 de creșe, aproximativ 24 de mii de copii sunt înscriși în creșe – dintr-un total de 560 de mii de copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani.
Avem un deficit de 1600 de educatori-puericultori în acest moment la nivel național.
Aici puteți citi Raportul
– împreună cu deputata Denisa Neagu
Situația educației naționale este un subiect prioritar pentru dezvoltarea și modernizarea României și un subiect foarte important pentru cetățeni. În ultimii 10 ani, în România s-au închis mii de școli, majoritatea în mediul rural – în timp ce, în zeci de orașe se învață în 2 sau 3 schimburi pentru că nu sunt școli suficiente și nici nu s-au mai construit alte unități școlare. Conform datelor existente în sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, numărul de unități de învățământ închise în anul școlar 2017-2018 este de 743, iar în anul școlar 2018-2019 este de 367.
Obiectivul este reconversia cât mai multor școli abandonate (clădiri + teren) în noi proiecte socio-culturale necesare pentru UAT-urilor respective.
Posibile destinații ale școlilor abandonate:
Împreună cu Denisa Neagu, colega mea deputat de București, am demarat proiectul “Salvează o scoală abandonată”, salveazaoscoala.ro prin care vrem să implicăm cetățenii și comunitățile locale în a găsi soluții pentru reconvertirea cât mai multor școli abandonate.
Împreună cu Denisa Neagu am vizitat 30 de școli din 20 de localități, din 5 județe. Încercăm să găsim soluțiile cele mai potrivite de reconversie pentru fiecare în parte.
Consimțământul digital simplifică hățisul birocratic pentru persoanele cu dizabilități sau neștiutoare de carte.
Am propus o soluție practică – consimțământul digital pentru persoanele cu dizabilități sau neștiutoare de carte. Un instrument actual, care ar simplifica viața persoanelor cu handicap și i-ar sprijini să-și câștige independența și funcționalitatea firească în societate. Pentru acest deziderat, trebuie să le creăm cadrul legal de a înlocui consimțământul prin semnătură olografă cu cel digital.
Consimțământul digital este un instrument sigur, eficient și accesibil, prin care persoanele aflate în dificultate își pot exprima acordul pe contracte, termeni și condiții sau documente notariale. Procesul în sine este extrem de rapid – cu ajutorul tehnologiei, semnătura olografă este înlocuită cu exprimarea consimțământului digital. Documentele ce trebuie aprobate de către clienți pot fi aduse la cunoștință folosind sistemul text-to-voice machine (tehnologie ce convertește textul scris în conținut audio). La finalul parcurgerii documentelor, sistemul de exprimare a consimțământului digital înregistrează răspunsul oral al utilizatorilor și certifică exprimarea consimțământului. Înregistrarea este arhivată și păstrată la dosarul utilizatorului.
Ceea ce pentru mulți dintre noi este un lucru banal, pentru persoanele cu dizabilități procesul de semnare de contracte, documente administrative sau notariale este cu mult mai dificil. Dintre aceștia, nevăzătorii sunt cei mai afectați. În majoritatea cazurilor, nevăzătorii cu forme grave de handicap trebuie să fie în permanență asistați de către cineva pentru a putea să efectueze operațiuni simple, precum deschiderea unui cont bancar sau semnarea unei cereri. De altfel, tehnologia text-to-voice machine este deja folosită de către aceștia pentru lecturarea de texte și este ușor accesibilă pe telefoane, laptopuri și tablete. Este un sistem util cu multiple utilități, deja adoptat de nevăzători în viața lor de zi cu zi. Sunt într-atât de familiarizați cu acesta, încât adoptarea consimțământului digital ar fi o practică naturală pentru ei.
Proiectul meu vizează modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și propune ca acestea să poată opta, la cerere, să primească o legitimație pe suport electronic, care să funcționeze în același mod în care funcționează cardurile bancare sau cardurile cu vouchere/tichete de masă. Astfel, posesorii legitimațiilor electronice vor fi scutiți să se mai deplaseze fizic la sediile DGASPC-urilor sau la alte instituții publice pentru a face cereri de decont pentru prestațiile la care au dreptul potrivit legii. Cei care nu doresc o astfel de legitimație, pot opta în continuare pentru cele clasice, pe suport de hârtie.
Proiectul propune ca persoanele cu dizabilități să poată opta, la cerere, să primească legitimația de dizabilități pe suport electronic, care să funcționeze în același mod în care funcționează cardurile bancare sau cardurile cu vouchere/tichete de masă. Astfel, posesorii legitimațiilor electronice vor fi scutiți să se mai deplaseze fizic la sediile DGASPC-urilor sau la alte instituții publice pentru a face cereri de decont pentru prestațiile la care au dreptul potrivit legii.
Beneficiarii care doresc pot opta să aibă legitimație pe suport de hârtie ca și până acum, dacă își doresc. Însă vor exista mai multe beneficii pentru cei care optează pentru legitimație pe suport electronic, cum ar fi cel al drumurilor dus-întors la ghișeele instituțiilor publice pe care îl vor putea scuti.
Proiectul vine ca o completare a Legii educației și propune să sprijine procesul de integrare a copiilor cu dizabilități. În acest sens, școlile pentru copiii cu nevoi speciale vor avea atribuții noi, și anume vor oferi suport și consultanță pentru învățământul de masă precum și toate resursele necesare (documente în formate accesibile, dispozitive tehnice speciale, cursuri, activități educative, terapii specifice, etc.) și vor deveni hub-uri de resurse și cunoștințe pentru școlile de masă.
Rețeta de la medic pe telefon: Ministerul Sănătății ar fi obligat să creeze o platformă prin care medicii de familie din România să poată emite rețete electronice pentru pacienți și în care se văd în timp real stocurile de medicamente din farmacii.
Am depus o propunere legislativă prin care rețetele medicale, denumite “prescripții medicale” în termeni de specialitate, să fie emise în format electronic, iar stocurile de medicamente din farmacii să poată fi văzute online în timp real. Este absolut revoltător faptul că în România anului 2024 medicul scrie de mână rețetele pe bucăți de hârtie. Pacientul ia apoi bucata de hârtie și în drum spre farmacie se chinuie să înțeleagă ce anume are de luat de acolo. Am văzut că în Polonia este foarte ușor să primești rețetă de la medicul de familie, fie îți dă cod QR, fie un PDF, ea ajunge la tine pe telefon foarte repede, e 100% digitală și ți-o păstrezi în telefon dacă vrei, nu în sertarul cu hârtii de acasă. Am propus ceva similar și pentru România.
Proiectul prevede emiterea rețetelor electronice prin intermediul unei Platforme unice pentru prescripțiile medicale, platformă integrată atât cu Dosarul electronic al pacientului (DES) cât și cu Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Ministerul Sănătății trebuie să creeze această platformă, iar medicii au obligația să treacă la folosirea ei gradual, în termen de 3 luni de la data intrării în funcțiune.
De asemenea, proiectul mai prevede un aspect foarte important: stocurile de medicamente să poată fi consultate în timp real de către pacienți, tot prin intermediul Platformei. În România de astăzi, pentru a putea achiziționa toate medicamentele de pe o rețetă, un pacient trebuie să meargă la 2-3 farmacii. El nu are de unde să știe care este stocul pentru anumite medicamente într-o farmacie. Și așa se face că farmacistul ia rețeta și spune: nu avem decât x și y de aici. Și apoi pacientul trebuie să meargă în altă farmacie, în căutarea medicamentelor care i-au fost prescrise. Acest lucru nu este normal, pacientul ar trebui să poată să găsească rapid pe internet farmacia care îi poate oferi toate medicamentele prescrise de medic.
Deși în România există legislație privitoare la emiterea de rețete electronice încă din 2012, sistemul gândit la vremea aceea este disfuncțional și nu a putut fi folosit pe scară largă. Soluțiile informatice care au fost folosite atunci sunt complet depășite față de cele care există astăzi. E ca și cum am încerca să organizăm o videoconferință cu sute de participanți pe un calculator din anii 90. De aceea, este nevoie de o regândire a soluției informatice, dar și de obligarea guvernului să se angajeze în aceste reforme care să facă experiența medicală mai ușoară pentru pacienții din România.
Proiect USR pentru a descuraja fraudele din secțiile de votare la alegerile prezidențiale și parlamentare
În contextul în care 1,5 milioane de voturi au fost anulate sau pierdute la alegerile din 9 iunie și având în vedere neregulile întâlnite în secțiile de votare, în special în sectoarele 1 și 2 din București, am inițiat alături de colegii mei, Diana Buzoianu, Radu Mihail și Iulian Lorincz, o serie de modificări legislative care să asigure corectitudinea procesului electoral la următoarele alegeri. Proiectul depus are ca scop descurajarea fraudelor din secțiile de votare și prevede următoarele măsuri:
Alegerile din 9 iunie au fost marcate de haos și fraude sistemice. Anul acesta mai urmează două rânduri de alegeri extrem de importante. Este de datoria noastră să apărăm fiecare vot și să ne asigurăm că asemenea situații nu se vor mai repeta. Măsurile pe care le propunem pot asigura un proces electoral transparent și corect. Să nu uităm că o bună desfășurare a alegerilor este garantul democrației, iar un proces electoral corect este în interesul societății per ansamblu.
Inițiativa face parte dintr-un pachet legislativ USR menit să asigure corectitudinea procesului electoral. Primul proiect din pachet, depus luna trecută, prevede introducerea buletinelor de vot pe o singură pagină, astfel încât cetățenii să poată aplica ușor ștampila, fără a mai exista riscul imprimării acesteia pe alte pagini, cu consecința anulării votului.