În martie, împreună cu colegii mei din Comisia de administrație publică din Camera Deputaților, am constituit un grup de lucru pe legea asociațiilor de proprietari. Această lege – legea 196/2018 este una extrem de stufoasă și ușor disfuncțională, motiv pentru care în Parlament aveam deja 5 proiecte de modificare a ei. Cele mai importante aspecte care trebuie modificate țin de digitalizare și trimiterea de documente către proprietari în format electronic, pentru că la momentul actual totul se face pe hârtie.
Au fost câteva întâlniri de lucru, în care au fost dezbătute câteva zeci de articole din lege. În paralel, am creat un grup de lucru de pregătire a acestor ședințe, în care împreună cu câțiva oameni cu experiență în domeniu, am întors pe toate fețele fiecare articol din lege ce urma să fie analizat în grupul de lucru. De asemenea, am avut zeci de discuții legate de modificarea acestei legi.
Rezultatele de până acum sunt încurajatoare. S-au agreat în grupul de lucru câteva aspecte importante:
Aceste modificări pe Legea 196/2018 sunt extrem de importante pentru București, unde avem în prezent 2.700 de asociații de proprietari, fiecare cu o medie de 100 de apartamente – adică aproximativ 27.000 de apartamente.
– în colaborare cu deputat Denisa Neagu
Vrem să dăm posibilitatea Poliției Locale să poată amenda necomunicarea de către proprietarul unui vehicul a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus care a încălcat DOAR parcarea ilegală
În acest moment, Poliția Locală poate să ridice mașinile parcate ilegal, dar nu poate să amendeze proprietarii mașinilor dacă nu sunt prezenți
O administrație locală poate sau nu să folosească această prevedere legală, este la latitudinea consiliului local. De asemenea, se poate implementa un regulament pentru a desemna “zone și cazuri prioritare” de aplicare a acestei modificări. De exemplu: o mașină pe trecere de pietoni sau o mașină care blochează integral un trotuar spre școală sau parc.
Confortul pietonilor în orașele mari este la un nivel minim: mașini pe treceri de pietoni, mașini care blochează tot trotuarul (ce duce spre parcuri, magazine și școli).
Poliția rutieră este subdimensionată și bugetul actual nu ne permite creșterea efectivelor.
Soluția de a ridica mașini este complicată din punct de vedere logistic: costuri, durate, generează poluare și trafic.
Din cauza mașinilor parcate ilegal se întâmplă accidente grave
Suntem în procedură de infringement pe poluare și spații verzi.
Proiectul are în vedere stimularea creșterii sectorului turism (în principal a sectorului din industria hotelieră), a serviciilor alimentare, dar și creșterea confortului celor ce merg în vacanță (ca rezultat al descongestionării traficului din zonele turistice cu potențial și grad de vizitare ridicat).
Acest sistem se folosește cu succes de zeci de ani în Europa. Până și Bulgaria ne-a luat-o înainte.
Nu se modifică structura anului, vacanța intersemestrială rămâne de o săptămână doar că este acordată defalcat, consecutiv pe macroregiuni.
În prezent, se poate susține doar acolo unde a fost ridicat permisul sau acolo unde a fost obținut.
Întrucât testul este unul cu subiecte unice la nivel național, propunem ca el să poată să fie susținut oriunde în țară.
Vechiul normativ de proiectare și construcție de creșe era un mare impediment în dezvoltarea de noi creșe, mai ales în marile orașe, pentru că punea bariere majore de suprafețe. Un exemplu, era cerința ca suprafața totală pe care se construia creșa să fie de minim 100 de mp/copil.
Primind semnale de la primării, am inițiat dialogul cu toate persoanele implicate în domeniu. Am discutat cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din București, dar și din țară, am discutat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu organizații private implicate de mulți ani în procesul de educație timpurie, precum Ready Nation și Step By Step. Am organizat o masă rotundă, la care ne-am așezat cu toții și am dezbătut nevoia de modificare de normativ. Ministerul Dezvoltării a înțeles problemele și a început scrierea unui nou normativ, ce a fost pus în dezbatere publică și a fost, mai apoi, adoptat prin ordin de ministru.
Am cerut informații de la autoritățile române despre creșele din România: câte sunt, câte grupe au, câți educatori puericultori, câți copii urmează programul lor. Aceste informații nu sunt agregate la nivel național. După un efort considerabil, după sute de emailuluri și de telefoane, am centralizat toate datele din țară și am scris un Raport, în care prezint succint situația națională la nivelul creșelor din România. Avem 370 de creșe, aproximativ 24 de mii de copii sunt înscriși în creșe – dintr-un total de 560 de mii de copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani.
Avem un deficit de 1600 de educatori-puericultori în acest moment la nivel național.
Aici puteți citi Raportul
Pentru ca CCR a invalidat articolul 79) aliniatul 5 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor, constituirea comisiilor de disciplină este în pom: “(5) Modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.”
Au urmat multiple discuții cu juriști, cu președintele ANFP, Liviu Mălureanu, cu parlamentari din coaliție pentru a putea regla această problemă. Până la urmă, s-a tranșat totul într-o ședință comună a comisiilor de Administrație și Juridică de la Camera Deputaților și Senat, la care toate partidele au agreat modificările pentru deblocarea comisiilor de disciplină.
Asistenții maternali oferă ocrotire familială alternativă copiilor separați de propria lor familie, cu scopul de a răspunde nevoilor fizice, psihologice și sociale ale acestora. Dar sunt foarte prost plătiți, cu toate sporurile ajung până la 2700 de lei, iar alocația pentru copiii aflați în plasament este de maximum 900 de lei (1,2 * ISR – Indicele Social de Referință).
Am vorbit cu mai mulți asistenți maternali și le-am ascultat problemele și durerile. Este o situație complexă ce trebuie aprofundată în detaliu.
Când s-a propus din Guvern legea interzicerii cumulului de pensii cu salariul, eu și colega mea, Oana Țoiu, am fost vigilenți și am transmis că trebuie exceptată categoria asistenților maternali din această lege, pentru că ar fi dus la pierderea a aproape 30% din asistenții maternali actuali, aproximativ 5000. Este o categorie unde avem deficit mare de personal, iar dacă am fi pierdut dintr-o dată atât de mulți asistenți maternali, am fi intrat în colaps.
Încă de la începutul mandatului, m-a preocupat tema educației de prim-ajutor în școli. Am studiat mult problema. Sunt sute de asociații ce fac eforturi mari și voluntare pentru a pregăti copiii noștri pentru situații neprevăzute, profesioniști cu cunoștințe de prim-ajutor. Efortul lor este lăudabil și trebuie extins la nivel național și pentru toți copiii.
Așa că, am venit cu o propunere concretă: educația de prim ajutor să fie predată modular în școlile din România – câte un modul pe fiecare ciclu școlar în cadrul unei materii existente.
Am discutat cu Crucea Roșie, cu DSU și am găsit deschiderea să formăm intensiv profesorii ce vor preda în cadrul materiei lor modulele de prim ajutor.
De asemenea, am discutat și cu comisia prezidențială pe educație și cu alți actori importanți din domeniu. Am primit multă susținere pe subiect.
DSU ne-a furnizat chiar un posibil curriculum pentru fiecare din cele 3 cicluri educaționale. Propunerea mea este ca ele să se desfășoare în clasa a 4-a, clasa a 7-a și clasa a 11-a. Curriculum-ul DSU prevede 8 ore la ciclul primar, 13 ore la ciclul gimnazial și 19 ore la liceu.
În urma discuției pe care am avut-o, ministrul Educației și-a arătat disponibilitatea pentru proiect și l-a însărcinat pe secretarul de stat Radu Szekely să conducă discuții inter-ministeriale pentru a implementa acest proiect în școlile din România cât mai curând posibil.
Trăim în epoca digitală, însă nu toți. Mulți români și chiar instituții publice nu aparțin acestei epoci. România este pe ultimul loc la capitolul abilități digitale (31%), urmată de Bulgaria (28%). În ultima statistică publicată de Eurostat: 1 din 4 români nu a folosit niciodată internetul acasă sau nu are acces deloc la internet. Vorbim de reforma rapidă a învățământului, însă contextul actual mă face să spun că o reformă a educației trebuie să includă (de urgență) proiecte de creștere a abilităților digitale și informatice.
Propunerea concretă este să ducem alfabetizarea digitală și tehnologia informației încă din ciclul primar, materie predată de oameni bine pregătiți și în spații bine echipate.
În implementarea acestui proiect, întâmpinam 4 mari dificultăți:
– împreună cu deputatul Denisa Neagu
Situația educației naționale este un subiect prioritar pentru dezvoltarea și modernizarea României și un subiect foarte important pentru cetățeni. În ultimii 10 ani, în România s-au închis mii de școli, majoritatea în mediul rural – în timp ce, în zeci de orașe se învață în 2 sau 3 schimburi pentru că nu sunt școli suficiente și nici nu s-au mai construit alte unități școlare. Conform datelor existente în sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, numărul de unități de învățământ închise în anul școlar 2017-2018 este de 743, iar în anul școlar 2018-2019 este de 367.
Obiectivul este reconversia cât mai multor școli abandonate (clădiri + teren) în noi proiecte socio-culturale necesare pentru UAT-urilor respective.
Posibile destinații ale școlilor abandonate:
Împreună cu Denisa Neagu, colega mea deputat de București, am demarat proiectul “Salvează o scoală abandonată”, salveazaoscoala.ro prin care vrem să implicăm cetățenii și comunitățile locale în a găsi soluții pentru reconvertirea cât mai multor școli abandonate.
Împreună cu Denisa Neagu am vizitat 30 de școli din 20 de localități, din 5 județe. Încercăm să găsim soluțiile cele mai potrivite de reconversie pentru fiecare în parte.
Cum poate fi rezolvată problema obezității și supraponderalității în România? Cum poate fi ajutat consumatorul să înțeleagă valoarea nutrițională a unui produs?
O soluție foarte bună, demarată în Franța din 2017 și extinsă în toată Europa de vest, este etichetarea produselor ambalate cu eticheta NutriScore. Această etichetă este „un semafor” al alimentelor, unde roșu înseamnă “nesănătos”, galben e “între”, iar verde înseamnă “sănătos”. Eticheta se pune pe ambalajele produselor și oferă foarte rapid informația clienților despre cât de sănătos sau nu este produsul alimentar respectiv.
Împreună cu senatorul Adrian Wiener, colegul meu de la Arad, medic de profesie, am discutat cu ANPC și încercăm să găsim soluții similare de încurajare a introducerii etichetării produselor ambalate pe o scară cât mai largă pe piața românească. Ea se folosește deja în unele supermarketuri și la unele tipuri de produse (în special cele bio). E nevoie să extindem eticheta către toate produsele, mai ales în contextul actual: 1 din 4 copii români este supraponderal și 1 din 10 suferă de obezitate conform OMS.
Alături de colegul meu USRPLUS, Nelu Mocanu, am organizat o dezbatere foarte aplicată cu oameni faini despre “accesul nevăzătorilor la serviciile publice”.
Au fost prezenți: Alexandru Cucu și Iris Popescu (de la AMAIS), Adela Cetinoiu, Alin Feurdean și Florentin Rădulescu (de la Asociația Pontes), Silviu Vanda (vicepreședinte al Asociației Nevăzătorilor din România), Nelu Cîmpean (Director adjunct al Liceului pentru persoane cu deficiențe de vedere din Cluj-Napoca), profesorul Laura Stifter și alte câteva persoane cu deficiențe de vedere sau interesate de subiectele discutate. Le mulțumesc frumos pentru participare și pentru contribuția majoră la dezbatere.
Deși întrevederea era programată pentru 2 ore, efectiv ne-a furat timpul. Subiectele erau interesante, dezbaterea captivantă și pentru că toată lumea s-a simțit bine, întâlnirea a atins 3 ore. S-au discutat 3 subiecte majore:
Semnătura nevăzătorului în instituții publice și private.
Atribuții complementare pentru școlile speciale, ca centre de resurse regionale suport pentru școlile normale.
Cumularea prestațiilor sociale pentru persoanele cu dizabilități pe un card electronic.
În calitate de membru al Comisiei de Administrație Publică, am participat (în sistem de videoconferință) la Conferința interparlamentară privind dezvoltarea rurală, agricultura și coeziunea teritorială, care a avut loc la Lisabona.
Subiectul principal al conferinței a fost reforma Politicii Agricole Comune (PAC), precum și gestionarea resurselor, sistemele alimentare durabile, inovarea – au rol esențial ȋn asigurarea securității alimentare, ȋn dezvoltarea unui model de agricultură sustenabil, care să contribuie la obiectivele UE de climă și mediu.
Prioritățile cele mai importante pentru România sunt: plăți redistributive; plafoanele propuse de PE pentru finanțarea UE de 500 mii Euro pentru plățile directe și 1 mld. Euro pentru investițiile în pilonul 2; sprijin pentru veniturile tinerilor fermieri; propunerea PE cu privire la investițiile în irigații.
Workshop organizat de European Liberal Forum (ELF) în cadrul programului Regional Policy Network 2.0 (RPN), în Zadar, Croația. RPN identifică și aduce împreună profesioniști în politici publice din Europa, în scopul de a dezvolta politici publice, de a face lobby și de a le comunica. În același timp, ELF extinde o platformă pentru discuții și schimburi de idei despre problemele actuale ale Europei de astăzi.
Aceasta este a treia întâlnire la care particip în cadrul RPN, în care este vorba despre rolul negocierii în circuitul unei politici publice. Învățăm despre cele 5 faze ale negocierii: pregătire, deschidere, explorare, negociere și concluzionare.
La acest workshop sunt prezenți 18 participanți din 10 țări precum Olanda, Ungaria, Polonia, Croația, Macedonia de Nord, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Austria.
Valabil fără semnătură și stampilă, conform art 319, alin. (29), din Legea nr. 227/2015 privind Cod Fiscal